Inca un articol interesant primit de la Alexandru Flamaropol.

Hamsterul este un animal activ la intuneric, chiar daca ciclurile unei zile de intuneric si lumina sunt ar­tificial inversate.

Aflat intr-un labirint sau in cusca, interesul esen­tial al hamsterului este sa scape de acolo. De aceea, el se deprinde sa deschida inchizatoarele sau sa ridice capacele neglijent inchise ale custilor.

Femelele in calduri sunt foarte ingenioase cand vor sa iasa din custi in vederea imperecherii cu masculii preferati (daca acest lucru nu a fost organizat din timp de crescator). Cand este prins si luat in mina sau deranjat de la locul lui, dupa care este lasat din nou in culcus, hamsterul isi va petrece o parte din timp, facandu-si toaleta. Acesta trebuie considerat comportamentul lui normal si nicidecum o consecinta a infestarii cu ectoparaziti. Cand este deranjat hamsterul manifesta un carac­ter agresiv, uneori incepe sa tipe, pana ajunge la adevarate manifestari de furie. In asemenea momente poate ataca alti hamsteri.Tipatul constituie adesea un semnal de avertizare, nu de atac. Hamsterul care se supune ierarhic nu este atacat. De asemenea, hamsterul se obisnuieste repede cu ingrijitorul sau la care tipa uneori dar nu il ataca daca acesta nu il strange cu mana.

Oricum, stressul rezultat din deranjarea anima­lelor pentru a fi prinse, sau cand animalele incep sa se bata intre ele, influenteaza negativ asupra ritmu­lui biologic de crestere si al rezultatelor unor experi­mentari biomedicale.

Manifestarile agresive pot aparea fie intre doi mas­culi sau doua femele cat si in cadrul cuplurilor de diferite sexe.

Perioada de agresivitate se continua de regula cu una de acalmie totala, care poate fi urmata de alte acte agresive. De regula, masculii se incaiera in pre­zenta femelelor aflate in calduri, dar si femelele, mai ales cele cu pui, introduse in aceeasi cusca, se bat adesea intre ele destul de aprig.

Niciun articol asemanator.

Un articol primit de la andreea despre sunetele produse de unele animale marine.

In general, o lume fara zgomote, sau mai exact o lume in care omul nu aude nimic, desi, asa cum s-a putut con­stata si in „lumea tacerii” se „vorbeste” mult, iar daca urechea noastra ar percepe „galagia” infer­nala de sub apa, frumusetea submarina si-ar pierde mult din farmecul de basm.

Totusi, o serie de sunete produse de vietatile marine pot fi percepute si de urechea omului, cum sunt cele produse pentru intimidarea dusma­nului sau cele de alarma, in special, transmise de animalele in pericol, in urma carora fratii de specie iau masuri urgente de salvare, daca mai au timp.

O intamplare petrecuta in Marea Caraibilor in timpul unei vanatori de languste a demonstrat ca, la nevoie, pana si crustaceii comunica intre ei. Iata pe scurt, cum s-au petrecut faptele. Ancorand intr-o seara mai devreme, un marinar a luat labele de inot, vizorul, tubul de respirat si un saculet de panza in care sa adune eventualul materialul inte­resant ce avea sa-l gaseasca si a sarit in apa. Adancimea nu prea mare, in jur de 6-7 metri, si transparenta foarte buna ii dadeau posibili­tatea sa vada totul de la suprafata apei. La un moment dat zareste doua languste mari, de peste 35 cm lungime fiecare, ce stateau pitite pe fundul acoperit cu alga Thalassia, retrase in acest loc neobisnuit lor de spaima unor inotatori subacva­tici, care tocmai trecusera pe acolo.

Neavand la el nici arbaleta si nici vreo tepusa metalica cu care sa le poata vana, iar pescuitul cu mana goala nefiind prudent deoarece spini puternici de pe carapace pot produce rani adanci cand lighioana reuseste sa-ti fuga de sub mana, a hotarat sa se foloseasca de sacul de panza ce-l avea la indemana. Infasoara repede mana, trage aer in piept si dintr-o zvacnitura e deasupra lor. Au ramas pe loc ca incremenite, intinde iute mana infasurata si prinde una de carapace. Cealalta n-a schitat, pentru moment, nici cel mai mic gest de a fugi, desi era doar la 10-15 cm de surata ei in pericol. Dar, deodata simte cum langusta capturata face cateva miscari bruste scotand si un fel de scartait putemic. In clipa in care a auzit „tipetele” a si vazut-o pe cealalta cum o ia la sanatoasa.

Atunci a in­teles ca acel „scartait” nu era altceva decat strigatul de „salveaza-te” pentru sora din apropiere, ce nu se sinchisise de prezenta mea pana in acel moment. Am descris aceasta intamplare pentru a se intelege mai bine cum comunica intre ele pana si animalele inferioare, cu sunete auzite chiar si de om.

Niciun articol asemanator.

Un articol pentru toti iubitorii de animale . Rasele de caini ciobanesti au fost folosite de mii de ani de catre oameni pentru paza si protectia animalelor domestice, si sunt raspandite in intreaga lume. Odata ce au realizat potentialul acestor frumoase animale, ciobanii au imperecheat cainii in asa fel incat sa obtina rase noi cu anumite caracteristici. Astfel s-a ajuns la peste 50 de rase de caini in ziua de azi. Cu toate ca nu mai sunt folositi la stana, acesti caini ciobanesti au ramas prieteni buni ai omului, si sunt printre cele mai iubite animale de companie ale omului modern.

Niciun articol asemanator.